Nom de familha occitan

Lei noms de familhas occitans regropan lei noms formats dins lei país d'òc a partir de la lenga occitana anciana. Son present dins lei divèrs país de lenga d'òc actualament administrats per França, Itàlia e Catalonha[1], ensin que dins lei país estrangiers.

Istoric dei noms de familha modificar

Origina dei denominacions modificar

Especificitats dei noms occitans modificar

Lista modificar

Noms occitans = (forma francesa o francisada ) = significacion

Etnonimes modificar

  • Basco, Bascol (Bascou, Bascoul) :
  • Borgonhon, Bergonhon (Bergonhon, Bergounioux, Vergougnoux) :
  • Bret :
  • Catalan (Catalan, Cathala) : Originari de Catalonha
  • Gasc :
  • Gavaldan (Gavalda, Gabalda) :
  • Ginovés (Ginouvès) :
  • Lemosin, Lemouzy : Originari dau Limosin
  • Lombard : Originari de l'Itàlia dau Nòrd
  • Majastre (Majastre) : Originari de Majastres
  • Panhòl (Pagnol) : Originari d'Espanha
  • Peitavin (Peytavin) : Originari dau Peitau
  • Senès (Sénès) : Originari de Seneç
  • Tolzan, Tolosan (Toulza, Toulousan, Tolosan): Originari de Tolosa

Noms topografics modificar

  • Agut :
  • Aversenq, Averseng (Aversenc) : airal virat cap al nòrd
  • Bèthvéder (Beigbeder, Beigbédé) :
  • Camin (Cami, Camy) :
  • Lacomba (Combe, Combes, Lacombe) :
  • Cropta (Crote) : Significa una cròta, un sosterranh voutat
  • Cuc (Cuq) :
  • Darriusec (Darrieussecq) :
  • Labarrèra (Labarrère) :
  • Lafita, Lahita (Lafitte, Lahitte) :
  • Lalana, laslanas (Lalanne, Laslanes) :
  • Lanussa (Lanusse) :
  • Lapèira (Lapeyre, Peyre) :
  • Larriu, Sarrieu (Larrieu, Sarrieu) :
  • Prat, Pradas, Pradet, Pradèlas (Prat, Prades, Pradet, Pradelles) :
  • Puèg, Delpuèg, Puget (Pouy, Poey, Dupouy, Puech, Pech, Delpuech, Depech Puget) :
  • Pujòu (Puyo) :
  • Sèrras, Lassèrras (Serres, Lasserre) :
  • Suc (Suc) :
  • Valat, Valada (Valat, Vallat, Valade) :
  • Estiu (Estieu) :

Noms liats ai luec de residéncia e d'activitats umanas modificar

  • Labadiá (Abadie, Abbadie, Labbadié) :
  • Bòrda, Bòrdas, Labòrda, Bòria, Labòria (Borde, Bordes, Laborde, Lasbordes, Borda, Bourda, Bourdaa, Labourdette, Bordenave, Bordeneuve, Bordessoule, Borry, Borie, Laborie) :
  • Bòsc, del Bòsc (Bosc, Delbosc) :
  • Casalet, Lostalet (Casalet, Cazalet, Loustalet) :
  • Casanava, casanòva (Casenave, Cazenave, Casenove, Caseneuve, Maysounabe, Maysounave, Loustaunau) :
  • Casau (Casau, Casaux, Caseau, Caseau) :
  • Castèl, Castèth, Chastèl, Castèu (Castel, Castet, Casteig, Chastel, Casteau) :
  • Dorta (Dourthe) :
  • Forneiron (Fourneyron) :
  • Forest (Fourest) :
  • Forastier (Fourestié, Forestier, Fourastier) :
  • Glèisa (Gleyzes) :
  • La farga, harga, fabrèga (Lafargue, Laforgue, Lahargue, Fabrègue, Lafabrègue) :
  • La ferrèra, herrèra (Laferrère, Laherrère) :
  • Lombard :

Noms liats a d'activitats artesanalas o agricòlas modificar

  • Abat (Abat, Labat) :
  • Boièr, boèr (Boë, Boyer) :
  • Boscatier (Bouscatier, Bouscatié) :
  • Escudèr, Escudièr (Escudé, Escudier) :
  • Faure, Haure, Fabre :
  • Fornier (Fournier) :
  • Molinièr (Moulinié, Mounier) :
  • Monge, Morgue (Monge, Mounge, Mourgue) :
  • Pastre, pastor, pastorèl, pastoret (Pastre, pastré, pastour, pastourel, pastoureau, pastouret) :
  • Pestor, Pestour :
  • Podavinha (Poudevigne) :
  • Sabatièr (Sabatier) :
  • Teisseire, Teissièr (Teysseire, Teyssier) :

Noms liats a la flòra modificar

  • Avelan (Aberan, Abelan, Laulan) :
  • Castanhèr, Castanhièr (Castagnet, Castagner, Castagnier) :
  • Cassanha (Cassagne, Cassagnes, Lacassagne, Cassaigne, Chassagne, Chassaigne, Chassaing) :
  • Haget, Faget (Fages, Fau, Dufau, Hayet, Haget, Faget) :
  • Fraisse, Fraissinet (Fraisse, Fraysse, Frayssinet, Frèche, Rèche) :
  • Nogués, Nogaròt, Nogarèda (Noguès, Nougaro, Nougarède) :
  • Oliva, Olivet, Olivièr (Olive, Holive, Nolive[2], Olivet, Olivéty[3], Ollivier, Olivié, Oliviéry, D'Olivier, Olivary, Olivari[2]) :
  • Rove, Rore, Rovier, Rovièra (Rouve, Roure, Rouvier, Rouvière) :

Noms liats a la fauna modificar

  • Auriòl (Auriol) :
  • Cabrèl, cabròl, chabròl (Cabrel, Cabrol, Chabrol) :
  • Darbon :
  • Lebre :
  • Lop, Lobet (Loup, Loubet) :
  • Singlar (Singla) :
  • Taiçon (Teysson, Teyssou) :

Particularitats fisicas modificar

  • Baup :
  • Blanc :
  • Magre, Magret (Magre, Magret) :
  • Maurèl (Maurel) :
  • Negre (Nègre) :
  • Rossèl (Roussel) :
  • Ros (Roux) :
  • Saurèl (Saurel) :

Noms venent de pichons noms e noms de baptisme modificar

  • Amièlh (Amiel) :
  • Anfós (Amphoux) :
  • Andrieu :
  • Beneset (Bénézet) :
  • Bernat :
  • Blasi :
  • Estève :
  • Jacme o Jaume :
  • Joan (Jouan) :
  • Laurens/Laurenç :
  • Martin : Significa lo "dieu de la guèrra".
  • Ramond :
  • Sauvan, Sauva, Sauvant, Salvan, Silvan, Sivan (Sauvant (Peitau), Silvain, Sylvain) : Significa lo "dieu dei seuvas"[4]

Noms jusieus comtadins modificar

  • Familhas originaris de la Carriera de Cavalhon : Bédarrides, Carcassonne, Cohen, Crémieux, Digne, Lunel, Monteux, Vidal, mais aussi Abram, Allemand, Amiras, Astruc, Baze, Cavaillon, Cresque, Dalpuget, Levy, Millaud, Mossé, Nacamu.
  • Familhas originaris de la Carriera de Carpentràs : Alphandéry, Baze, Carcassonne, Cavaillon, Cohen, Crémieux, Cresque, Digne, Espir, Laroque, Lattès, Lisbonne, Lunel, Lyon, Mayrargues, Millaud, Monteux, Mossé, Naquet, Roquemartine, Samuel, Sigra, Valabrègue, Vidal.
  • Familhas originaris de la Carriera de L'Illa de Sòrga : Abram, Astruc, Beaucaire, Bédarrides, Carcassonne, Cavaillon, Cohen, Crémieux, Cresque, Delpuget, Digne, Lattès, Millaud, Monteux, Vidal.
  • Familhas originàrias de la Carriera d'Avinhon : Astruc, Atar, Beziers, Carcassonne, Cassin, Crémieux, David, Delpuget, Espir, Gard, Lange, Lisbonne, Millaud, Monteux, Naquet, Perpignan, Petit, Pichaud, Propha, Ravel, Rouget, Saint-Paul, Sassias, Valabregue, Vidal.

Particularitat dau País basco e dau Bearn modificar

Patronime basque = (forma francesa ) = significacion

  • Bordaberry = (Bordenave) = La bastida nòva
  • Etcheverry = (Cazenave, Loustaunau) = L'ostau nòu
  • Etchegoyen, Etchegoin = (Casassus, Cazessus) = L'ostau dau dessubre
  • Etchebarne = (Casayous, Cazajus) = L'oustau d'en bas
  • Hirriart, Irriart = (Minvielle) = Lo mitan dau vilatge
  • Hiriburu, Irriburu = (Capdeville, Capdevielle, Cabarry) = Lo bot dau vilatge
  • Jaureguiberry = (Casteigneau) = Lo casteu nòu
  • Sallaberry = (Salanave) = lo domeni nòu

De categorizar modificar

  • Afre = (Affre)[5]
  • Salabella?, Sarebera? (de sala e bella; mistralenc Salabello, Sarebera, francés Salabelle[6])
  1. Parpalhon Blau: "Pas cap d'articles abans lo nom dels païses, levat se pòrta una informacion contextuala"
  2. 2,0 et 2,1 https://www.lexilogos.com/provencal/felibrige.php?p=20436
  3. https://www.lexilogos.com/provencal/felibrige.php?q=Oulivi%C3%A9
  4. http://www.lexilogos.com/provencal/felibrige.php?q=s%C3%A9uvan
  5. https://books.google.com/books?id=3OHY-dlYveMC&pg=PA42&dq=%22Affre%22+and+felibrige&hl=en&newbks=1&newbks_redir=0&sa=X&ved=2ahUKEwi_97KH96j4AhUEoI4IHaTTCnIQ6AF6BAgJEAI#v=onepage&q=%22Affre%22%20and%20felibrige&f=false
  6. https://tdf.locongres.org/files/assets/common/page-substrates/page2048.jpg