Dalmatoromanic : Diferéncia entre versions

pas cap de resumit de modificacion
}}
 
Lo '''dalmataromanic''' es una grop de [[lengas romanicas]] desparegut aldins [[sèglela XIX]]primièra quandmitat lo darrièr locutor de velhòt, Tuone Udaina, moriguèt (lodel [[10sègle de junh]] de [[1898XX]]).
 
La data oficiala de decès de la lenga (mòrt del "darrièr locutor" de velhòt, Tuone Udaina, lo [[10 de junh]] de [[1898]]) es dobtosa que sembla que se parlava encara la lenga dins las annadas 1920.<ref>Petar STRČIĆ citat per per VULETIĆ (2013).</ref>
 
La variacion constatada entre lo velhòt, lo ragusan e las rèstas dins l’eslau dalmata a butat los linguistas a eliminar la possibilitat d’una lenga unenca e a propausar un grop novèl, sonat dalmatoromanic.<ref>Un istoric pro complet de las idèas sul dalmatoromanic es estat fach per Nikola VULETIĆ. [https://www.academia(2013).edu</5694224/Le_dalmate_panorama_des_idées_sur_un_mythe_de_la_linguistique_romaneref> "LeEn dalmate&nbsp;:1997, panoramaŽarko desMuljačič idéespropausèt surde unclassificar mythelo dedalmatoromanic lamejan linguistiqueen romane"]tres grops, ''Histoirelo Épistémologieiadertian Langage'' 35/1(zadaroromanic), 2013,lo ragusan (o dubrovnicoromanic) e lo labeatian (o ppbaroromanic).<ref>MULJAČIĆ 14-64(2006)</ref>
==Comparason==
== Textbeispiel und Textvergleich ==
La taula que seguís es tirada de l’article de la wikipèdia en alemand.<ref>[[w:de:Dalmatische Sprache|"Dalmatische Sprache"]]. ''Wikipedia. Die freie Enzyklopädie'' (consultat lo 5 de novembre de 2014).</ref>
{| class="wikitable"
|+ Lo paire nòstre en latin, "dalmata", friolan, italian, istroromanés e romanés.
|-
! Lateinisch
! Dalmatisch
! Furlanisch
! Italienisch
! Istrorumänisch
! Rumänisch
|-
| Pater noster, qui es in caelis,
| Tuota nuester, che te sante intel sil,
| Pari nestri che tu sês tal cîl,
| Padre nostro, che sei nei cieli,
| Ciace nostru car le ști en cer,
| Tatăl nostru care ești în ceruri,
|-
| sanctificetur nomen tuum.
| sait santificuot el naun to.
| che al sedi santifiât il to nom.
| sia santificato il tuo nome.
| neca se sveta nomelu teu.
| sființească-Se numele Tău.
|-
| Adveniat regnum tuum.
| Vigna el raigno to.
| Che al vegni il to ream.
| Venga il tuo regno.
| Neca venire craliestvo to.
| Vie Împărăția Ta.
|-
| Fiat voluntas tua, sicut in caelo, et in terra.
| Sait fuot la voluntuot toa, coisa in sil, coisa in tiara.
| Che e sedi fate la tô volontât, sicu in cîl cussì in tiere.
| Sia fatta la tua volontà, come in cielo così in terra.
| Neca fie volia ta, cum en cer, așa și pre pemint.
| Facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ.
|-
| Panem nostrum cotidianum da nobis hodie.
| Duote costa dai el pun nuester cotidiun.
| Danus vuê il nestri pan cotidian.
| Dacci oggi il nostro pane quotidiano
| Pera nostre saca zi de nam astez.
| Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi.
|-
| Et dimitte nobis debita nostra,
| E remetiaj le nuestre debete,
| E pardoninus i nestris debits,
| E rimetti a noi i nostri debiti,
| Odproste nam dutzan,
| Și ne iartă nouă păcatele noastre,
|-
| sicut et nos dimittimus debitoribus nostris.
| coisa nojiltri remetiaime a i nuestri debetuar.
| sicu ancje nô ur ai pardonìn ai nestris debitôrs.
| come noi li rimettiamo ai nostri debitori.
| ca și noi odprostim a lu nostri dutznici.
| precum și noi iertăm greșiților noștri.
|-
| Et ne nos inducas in tentationem,
| E naun ne menur in tentatiaun,
| E no stâ menânus in tentazion,
| E non ci indurre in tentazione,
| Neca nu na tu vezi en napastovanie,
| Și nu ne duce pe noi în ispită,
|-
| sed libera nos a malo.
| miu deleberiajne dal mal.
| ma liberinus dal mâl.
| ma liberaci dal male.
| neca na zbăvește de zvaca slabe.
| ci ne mântuiește de cel rău.
|}
 
 
La variacion constatada entre lo velhòt, lo ragusan e las rèstas dins l’eslau dalmata a butat los linguistas a eliminar la possibilitat d’una lenga unenca e a propausar un grop novèl, sonat dalmatoromanic.<ref>Un istoric pro complet de las idèas sul dalmatoromanic es estat fach per Nikola VULETIĆ. [https://www.academia.edu/5694224/Le_dalmate_panorama_des_idées_sur_un_mythe_de_la_linguistique_romane "Le dalmate&nbsp;: panorama des idées sur un mythe de la linguistique romane"], ''Histoire Épistémologie Langage'' 35/1, 2013, pp. 14-64</ref>
==Referéncias==
<references/>
==Bibliografia==
* Matteo G. BARTOLI. ''Das Dalmatische. Altromanische Sprachreste von Veglia bis Ragusa und ihre Stellung in der Apennino-balkanischen Romania. Schriften der Balkankommission, Linguistische Abteilung. Hrsg. von der Kaiserliche Akademie der Wissenschaften''. Viena, 1906. (Reimpression en traduccion italiana: ''Il Dalmatico. Resti di un'antica lingua romanza parlata da Veglia a Ragusa e sua collocazione nella Romània appennino-balcanica'', jos la direccion d’Aldo Duro. Roma 2000.)
* Žarko MULJAČIĆ. ''Das Dalmatische. Studien zu einer untergegangenen Sprache'' ("Quellen und Beiträge zur kroatischen Kulturgeschichte". 10). Colonha, 2000, ISBN 3-412-09300-9.
* Žarko MULJAČIĆ. [http://wwwg.uni-klu.ac.at/eeo/Dalmatisch.pdf "Dalmatisch."] In: [http://eeo.uni-klu.ac.at/index.php?title=Hauptseite ''Enzyklopädie des Europäischen Ostens''], sd Günther HÖDL (+2005) e Reinhard Alexander STAUBER. Klagenfurt, 2006 ([http://eeo.uni-klu.ac.at/index.php?title=Die_Enzyklopädie data pels articles sens data]).
* Nikola VULETIĆ. [https://www.academia.edu/5694224/Le_dalmate_panorama_des_idées_sur_un_mythe_de_la_linguistique_romane "Le dalmate&nbsp;: panorama des idées sur un mythe de la linguistique romane"], ''Histoire Épistémologie Langage'' 35/1, 2013, pp. 14-64
 
[[Categoria:Lenga mòrta]]
38 089

cambiaments