Letònia : Diferéncia entre lei versions

Contengut suprimit Contengut apondut
Linha 57 :
=== La conquista e lo periòde rus ===
 
La division de [[Livònia]] entre [[Polonha]] [[Catolicisme|catolics]] e [[Suècia|Suedès]] [[Luterianisme|luterians]] foguèt a l'origina de la division [[religion|religiosa]] actuala dau país entre [[Catolicisme|catolics]] a l'[[èst]] e [[Luterianisme|Luterians]] dins leis autrei regions. Dins lo corrent dau sègle XVIII, la region foguèt pauc a pauc conquistada per [[Russia]] qu'expulsèt lei Suedès en [[1710]] e prenguèt la partida polonesa en [[1772]] a l'eissida dau Premier Partiment de Polonha.
Dins lo corrent dau sègle XVIII, [[Russia]] conquistèt pauc a pauc [[Livònia]] e [[Curlàndia]]. Premier, s'interessèron a la [[Livònia]] [[Suècia|Suedesa]] e prenguèron [[Riga]] en [[1710]]. Laissèron lo regime feudau en plaça e sei privilègis ais Alemands. La [[Livònia]] Polonesa resistiguèt pus lòngtemps mai foguèt annexada a l'eissida dau Premier Partiment de Polonha en [[1772]].
 
[[Curlàndia]] conoguèt un periòde relativament prospèr gràcias a l'autonòmia laissada a sei ducs per lei sobeirans polonés. En particular, de marchands de la region participèron au comèrci negrier e lo duc assaièt sensa succès de fondar una colonia sus l'illa de [[Tobago]]. Lo Ducat foguèt annexat per [[Russia]] en [[1795]] quand [[Polonha]] dispareguèt.
 
Lei Rus laissèron inicialament sei privilègis ais abitants, especialament ai populacions urbanas germanicas. Pasmens, a partir dau sègle XIX, comencèron de russificar lei populacions localas. Dins aquò, durant la segonda mitat dau sègle, emergiguèt un movement de renaissença culturala menada per d'escrivans letons<ref>Existiá ja una literatura letona mai fins au sègle XIX, se limitava unicament a de traduccions de tèxtes religiós.</ref>.
 
=== La Premiera Guèrra Mondiala e la premiera Letònia independenta ===